Uniunea Europeana Guvernul Romaniei Instrumente Structurale 2007-2013

"Investiţii pentru viitorul dumneavoastră"
Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”
"Proiect cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională"

Titlu proiect: "Utilizarea accesului internet broadband si a TIC in dezvoltarea activitatii SC QUAD STUDIO SRL"

Pavilion I-Cube

Proiectăm terase verzi, pereţi vegetali. Există specialişti în agrourbanism, agricultură hidroponica de faţadă şi vegitectură. Aceasta noţiune din urma se referă la arhitectura acoperită în verde natural din plante, un semn că arhitectura poate redeveni, că se reface, că se poate recicla dupa ritmuri naturale. Dar  agricultura şi ecologia au excesele lor, deocamdată ne este greu să facem un demers etic al arhitecturii, prin ele.  Odata ce am renunţat la ziduri, la faţade,  teritoriul poate să invadeze.
Ce ar avea “peştera”, bunkerul, vegitectura în comun ca să le facem parte dintr-un concept arhitectural? Calitatea de a fi aşa cum sunt, deci la fel şi la nivel discret, dar prezente, atente,  surprinzătoare, cu energie potenţială. Iar daca nu am ajuns la acest salt calitativ să sperăm că rezultatul proiectului nostru nu este doar o simulare a naturii, sper că disimuleaza destul de bine, că poate să mire, că e destul de politicos în acelaşi timp, că lasă loc unui protocol de naturalizare.
Cât de diferite sunt noile structuri arhitecturale faţă de cele vechi, cât s-a pierdut şi cât se poate recupera din primul limbaj de semne arhitecturale, am mai putea trăi azi în “prima casă”? Acest proiect este un demers practic şi profan de reînsuşire a “primei case” prin intuiţia unei “arhe-tecturi” din care deriva toate arhitecturile şi al cărui siaj prim poate fi trasat în oricare dintre edificii.
Este  un proiect de rezistenţa… minima.

Conceptul de amenajare a zonei adiacente Cladirii Avalon (Pavilionul Icube)  ca şi procedură specifică de lucru duce mai departe ideea pavilionului de a aşi disimula prezenţa cât mai bine în gradina de pe Bilascu nr.37. Astfel a fost  susţinută o direcţie diagonala şi nu frontala de punere în scenă a faţadei, singura faţadă a pavilionului. Ca şi extensii ale faţadei şi care fură prim planul sunt propuse pe rând:
-un strat de gabioane ce discretizează puternic planul faţadei, portalul metalic care aşteaptă plantele agăţătoare să-l acopere de jos şi de sus de pe terasa înierbată,
-balconul care preia modul de legătură al casei existente pe sit cu grădina cu aleile din incintă ,
-zona inaccesibilă mobilată cu piatră mare spartă care se constituie într-un fel de prag împreună cu intrarea.
Aluziile la „peştera” lui Platon merg mai departe aprinzând în faţă un „foc” cu plante cu foliaj roşu în care poţi să stai şi să proiectezi, de ce nu? Taluzarea în trompe-l'œil adiacentă dă profunzime faţadei. Amfiteatrul din taluz ca perspectivă dominantă mută atenţia de pe planul faţadei. Soluţia gazonului din piaţeta cunoaşterii  (cu masă) este de circumstanţă, dar poate naturalizează mai bine intenţiile noastre şi poate aproprierea acestui spaţiu de catre beneficiarii direcţi se va face mai uşor. Sperăm că prin amenajare am detensionat puţin din stressul construirii, din relaţiile contradictorii ce s-ar putea naşte în grădina casei lui Pákei Lajos. Dacă am adus măcar un plus sau un minus colecţiei de arhitectură rămâne de... tuns, taiat, toaletat, de discutat poate, la  bellevue, pe terasa înierbată încă verde şi spontană deasupra şi înlăuntrul Clujului, în taluzul terasei Someşului, ce în  „nu atât de vechile studii”  trebuia să dea identitate urbei.

No Comments Yet.

Leave a comment